Te-a mancat undeva sa aprinzi lumina ! Stii ca nu pot dormi daca a doua zi trebuie sa ma trezesc de dimineata, indiferent de scopul trezirii mele. Asa ca acum imi selectez gandurile pentru a le pune pe hartie. Realizezi ca nu notez si nu pun la indemana gandurile mele pentru a fi citite exact, asa cum sunt ele. Motive sunt multe: 1. ar fi prea alandala, n-ai intelege nimic, sar de la o idee la alta; 2. ar fi prea sincere, adevarul nu face bine in unele cazuri; 3. ai stii prea multe despre mine. Si nu vreau asta.
Constat ca ultimele doua motive vorbesc de la sine despre ce fel de persoana sunt. Da, imi ascund adevaratele ganduri. Prin urmare imi ascund si sentimentele. In concluzie, ma ascund si eu. De cine? Nu stiu, poate de tine. De ce crezi ca as da la o parte perdeaua facuta de mine din cuvinte pentru a te lasa sa ma vezi asa cum sunt? Poate te-ai speria. . .poate nu ai stii sa apreciezi.
Toamna le da furca oamenilor. Mie-mi da o zi in care m-am nascut. Si automat imi vin prin cap momentele mai importante care au trecut timp de un an. 9 luni irosite, 3 luni de vara. Bilant: nesatisfacator. Puteau fi 12 luni de vara.
Cunosti starea aia de "statuie"? Nu te intereseaza absolut nimic din jurul tau, esti indiferent, parca ai fi un robotel, faci unele lucruri pentru ca asa te-ai obisnuit. Gen tu esti aici, da mintea ta nu e. E PA! E in concediu. O cunosti, cum dracu' sa n-o cunosti! Mereu apare dupa un soc, mai mult sau mai putin vizibil in ochii celorlalti (depinde ce lasi sa se vada).
Lucrurile o pornesc incet. Nu stiu cat de sigur. (Din experienta am aflat ca nimic nu e sigur pe lumea asta. Absolut nimic. Asa ca nu mai fac afirmatii pentru viitor. Nu stiu viitorul si nici nu ma mai intreb cum va fi. Cu atat mai putin sa mi-l planuiesc pas cu pas.) De obicei depinde si de ceilalti. Acum e linistea de dupa furtuna. Si incerc sa o pastrez, dar ma stiu cum sunt.
Iar ploua afara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu